Ce urma sa se intample pe data de 30 iunie 1908 la ora 7 si 40 de minute avea sa fie cunoscut drept cazul Tunguska.
Locuitorii din regiunea Krasnoiarsk din Siberia observa pe cer un corp cu forma tubulara, inconjurat de o lumina orbitoare. Cateva secunde mai tarziu acesta se prabuseste cu un suierat asurzitor in padurea siberiana. Impactul a fost atat de puternic incat a produs cutremure de peste 5 grade pe scara Richter pe o raza de circa 1000 de kilometri.
Martorii oculari spun ca explozia a fost insotita de flacari uriase, iar incendiile care au urmat au durat zile in sir. Unda de soc a facut inconjurul pamantului si fenomene misterioase au inceput sa aiba loc la scurt timp dupa aceea. Intregul continent asiatic a fost udat de ploi negre iar cerul a fost acoperit de nori argintii care emiteau o lumina stranie. Nopti luminoase au fost semnalate pana in Europa fara ca cineva sa poate explica incredibilul eveniment. S-a estimat ca daca impactul ar fi avut loc doar cateva ore mai tarziu, orasul Sankt Petersburg ar fi fost, pur si simplu, ras de pe harta.
In ciuda fenomenelor enigmatice care avusesera loc, nimeni nu se incumetase sa cerceteze locul cu pricina daorita accesului foarte greoi in zona la acea vreme.Prima cercetare a regiunii Tunguska a fost facuta abia in 1921 de un cercetator rus pe nume Leonid Kulik. In urma investigatiilor la fata locului,Kulik aprecia ca impactul ar fi fost produs de unul dintre cele mai mari corpuri ceresti care ar fi lovit vreodata pamantul.Daorita fortei impactului estima meteoritul ca fiind din fier, si se astepta sa gaseasca resturi ale acestuia in zona de impact.
Cu toate acestea, in loc sa faca lumina in cazul Tunguska, calatoria avea sa adanceasca si mai mult misterul. Spre mare supriza a lui Kulik, niciun crater nu a fost descoperit. In schimb, pe o raza de peste 35 de kilometri copacii carbonizati fusesera culcati la pamant de explozia puternica. Fapt si mai curios, in locul in care se credea ca avusese loc impactul, copacii ramasesera in picioare asemeni unor stalpi de telegraf. Nici incercarea de a gasi fragmente meteorice nu s-a soldat cu vreun rezultat. Meteoritul, pur si simplu, nu exista.
Lumea stiintifica se simtea neputincioasa si nu putea decat sa speculeze pe marginea bizarului fenomen. Doi cercetatori rusi avanseaza o noua idee, diferita de cea a lui Kulik, conform careia obiectul care a lovit Siberia nu ar fi fost un meteorit ci o cometa alcatuita din gheata si praf cosmic, fapt ce ar explica lipsa craterului si a urmelor metalice din regiune.
Ultimele descoperiri referitoare la cazul Tunguska confirma ipoteza impactului cu un meteorit.
Experimentul, condus de geologul Evgeniy Kolesnikov de la Universitatea de Stat din Moscova, a revelat prezenta unor tipuri neobisnuite de nitrogen si izotopi de carbon, care dateaza chiar din perioada catastrofei.
Aceste urme chimice sugereaza, in opinia cercetatorilor, ca impactului i-au urmat ploi acide intense, o reactie cauzata de arderea meteoritului-cometa in atmosfera.
De altfel, stratul de turba colectat din zona Tunguska, continea cantitati foarte mari de iridiu, un element care abunda in spatiu, dar foarte rar intalnit pe Pamant
In urma unor scanari seismice cercetătorii de la Universitatea din Bologna afirmă că au descoperit fragmente de meteorit în lacul Cheko, aflat la 8 km nord-vest de locul în care se presupune că a avut loc explozia.
Datele magnetice şi scanările seismice indică o anomalie în dreptul centrului lacului, la 10 metri sub fundul lacului; această anomalie este compatibilă cu prezenţa unui obiect din piatră, susţinând ipoteza care sugerează că lacul Cheko a fost creat în urma impactului.