Mister

Sfinxul din Bucegi: piatra, legendele și ce spun sursele

Autor: Descopera Universul 12 min citire
Ilustrație: o stâncă de conglomerat pe platoul Bucegilor, cu munți înzăpeziți în fundal
🎬 Urmărește episodul: Sfinxul din Bucegi: l-a sculptat vântul sau o civilizație uitată? · pe YouTube

Sfinxul din Bucegi e o formațiune naturală de piatră, aflată pe platoul Munților Bucegi, la circa 2.200 de metri altitudine, lângă Babele. Are în jur de 8 metri înălțime și 12 metri lățime. E alcătuit din conglomerate și gresii, adică straturi de rocă de durități diferite. Vântul, apa și înghețul le-au ros în timp, fiecare în alt ritm. Privit din anumite unghiuri, seamănă cu un cap uman, iar de aici vine numele, după Sfinxul egiptean.

În jurul lui s-au strâns însă multe povești: un monument dacic, o civilizație uitată, chiar o „bază secretă” sub stâncă. Mai jos despărțim ce e piatră de ce e poveste, cu sursa fiecărei afirmații. Acolo unde sursele nu se potrivesc, scriem asta deschis. Episodul video de deasupra spune aceeași poveste în 7 minute.

Sfinxul din Bucegi, pe scurt

Ce spun sursele
Ce este formațiune geologică naturală, din conglomerate și gresii
Altitudine 2.206 m (Wikipedia RO), 2.216 m (Wikipedia EN), „peste 2.200 m” (Adevărul)
Dimensiuni 8 m înălțime și 12 m lățime (Wikipedia RO, Adevărul)
Unde platoul Bucegilor, aproape de Babele, în Parcul Natural Bucegi
Județ Dâmbovița, comuna Moroeni, după decizia definitivă din 2022
Acces Telecabina Bușteni – Babele sau trasee marcate din Bușteni

Parcul Natural Bucegi, pe teritoriul căruia se află, scrie pe site-ul său oficial că formațiunile cele mai cunoscute ale zonei sunt Sfinxul și Babele: „un cap uman” și, respectiv, mai multe stânci în formă de ciupercă.

Cum s-a format Sfinxul din Bucegi

Wikipedia în română îl descrie ca pe o formațiune alcătuită din conglomerate, rezultată în urma dezagregării și a eroziunii diferențiate. Conglomeratul e o rocă sedimentară făcută din pietre rotunjite, lipite natural între ele. Eroziunea diferențiată înseamnă că nu toate straturile se macină la fel de repede. Rocile mai moi cedează primele, iar cele mai dure rămân în relief.

Dan Grigore, cercetător la Muzeul Național de Geologie din București, a explicat pentru Adevărul că Sfinxul e „un sandvici de straturi de roci cu diferențiere a durității”. Formarea lui, scrie același articol, e pusă pe seama eroziunii eoliene, adică a vântului care poartă particule și șlefuiește piatra.

Varianta în engleză a Wikipediei adaugă mai multe detalii despre proces:

  • Un strat întreg, rămas doar în bucăți. Sfinxul ar fi restul unui strat sedimentar de gresie și conglomerat care acoperea odinioară o parte din platou.
  • Apa. Apa care curge pe platoul ușor înclinat a săpat șanțuri pe liniile naturale dintre straturi.
  • Înghețul. Apa intrată în crăpături a înghețat, s-a dilatat și a desprins treptat bucăți de rocă. Ciclurile de îngheț și dezgheț au lucrat sute de mii de ani, în fazele glaciare și interglaciare ale Pleistocenului.
  • Vântul. Vântul și variațiile de temperatură au îndepărtat materialul mai moale și au lăsat miezul compact al Sfinxului.

Site-ul Parcului Natural Bucegi rezumă totul într-o frază: roci de conglomerat sculptate de eroziunea vântului.

Despre dimensiuni, sursele nu spun exact același lucru. Wikipedia în română și Adevărul dau 8 metri înălțime și 12 metri lățime. Secțiunea despre geologie din Wikipedia în engleză scrie că înălțimea depășește 10 metri și că suprafața trece de 100 de metri pătrați. Tot acolo, Sfinxul apare ca cea mai mare dintre cele aproximativ zece forme asemănătoare de pe platou.

Babele, vecinele de piatră ale Sfinxului

Sfinxul face parte din același complex de stânci ca Babele, scrie Wikipedia în engleză. Site-ul Parcului Natural Bucegi descrie Babele drept „stânci în formă de ciupercă”. Lista punctelor de interes ale parcului, preluată de Wikipedia, le trece pe amândouă, Sfinxul și Babele, ca formațiuni de „importanță geomorfologică și turistică”. Pe aceeași listă apare și „Platoul cu ciuperci de gresie”.

Site-ul parcului pune ambele forme, Sfinxul și Babele, pe seama aceleiași eroziuni prin vânt, pe roci de conglomerat.

De ce vedem un chip în piatră: pareidolia

Wikipedia în română notează că asemănarea cu un sfinx se vede doar „dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său”. Dintr-o altă direcție, aceeași stâncă e doar un bloc de piatră.

Fenomenul are un nume: pareidolia, adică tendința de a da un sens unei forme vagi și de a vedea un obiect sau un chip acolo unde nu există. Wikipedia în engleză dă exemplele obișnuite: animale sau fețe în nori, chipuri în obiecte neînsuflețite, „omul din Lună”. Tot acolo scrie că pareidolia fețelor a fost demonstrată și la macacii rhesus. Așa se face că, din câteva umbre și margini de rocă, ochiul compune o frunte, un nas și o gură.

Același mecanism apare și în alte dezbateri despre „monumente” naturale. Un exemplu e structura subacvatică de la Yonaguni, unde treptele și „capul” se citesc foarte diferit, după cine le privește.

De unde vine numele de „Sfinx”

Numele e relativ nou. Wikipedia în română scrie că cea mai veche fotografie cunoscută a Sfinxului datează din 1900 și poartă numele „Babele din Caraiman”. Prima denumire oficială de „Sfinxul din Bucegi” ar fi apărut în 1935, într-un articol din Buletin Alpin. Apoi profesorul Alexandru Bădăuță, unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism, l-a numit „Sfinxul românesc” în revista „România”.

Varianta în engleză a Wikipediei dă alt an pentru porecla legată de Sfinxul din Giza: 1936. Diferența de un an vine, probabil, din cele două publicații. E însă o deducție a noastră, nu o informație din surse.

Tot Wikipedia în română notează că în munții României mai sunt și alte stânci numite „sfinx”: la Stănișoara, la Piatra Arsă, în Munții Lainicilor, la Bratocea, la Topleț. Toate și-au primit numele „la o dată relativ recentă”.

Se vede cel mai bine pe 21 noiembrie?

Varianta în engleză a Wikipediei afirmă că profilul Sfinxului are conturul cel mai clar pe 21 noiembrie, la apusul soarelui. Nu am găsit însă o sursă primară care să explice de ce tocmai această dată, așa că o prezentăm ca atare: o afirmație din Wikipedia, neconfirmată de un studiu sau de o măsurătoare.

Sigur e doar că profilul depinde de unghiul din care privești. Deducția noastră: umbrele lungi de la apus pot scoate în relief tocmai „trăsăturile” pe care le caută ochiul.

Legenda dacică: Kogaionon și Zalmoxis

O legendă leagă Bucegii de Kogaionon, muntele sfânt al geților. Wikipedia în română explică de unde vine numele. Kogaionon apare în „Geografia” lui Strabon, ca munte în peștera căruia s-a retras Zalmoxis. Și Herodot a scris despre locuința subterană a lui Zalmoxis. Forma „Kogaion”, care apare la autori moderni, e una eronată.

Unde se afla acest munte nu se știe. Wikipedia în engleză scrie doar că Bucegii sunt „considerați” a fi muntele sfânt al dacilor, adică o credință, nu un fapt dovedit. Sfinxul ca atare nu apare la Strabon sau la Herodot. Legătura lui cu Kogaiononul e o interpretare modernă.

Câteva repere din istoria acestor interpretări:

  • 1913. Apare postum „Dacia preistorică”, cartea lui Nicolae Densușianu. Wikipedia scrie că a fost descrisă de istorici contemporani și ulteriori drept o lucrare de fantezie, pseudoștiințifică, și o sursă a curentului protocronist.
  • 1966–1968. Juristul peruan Daniel Ruzo a comparat Sfinxul cu chipul principal al unui ansamblu de stânci de pe podișul Marcahuasi din Peru, pe care el îl numea „Monumentul Omenirii”, după Wikipedia în română.
  • Filmul „Dacii” (1967). Sfinxul apare ca loc de sacrificiu închinat lui Zalmoxis, scrie Wikipedia.
  • Filmul „Burebista” (1980). Wikipedia în engleză scrie că filmul pune semn de egalitate între Sfinx și regele dac.

Toate aceste repere, de la carte la filme, sunt din secolul XX.

„Baza secretă” de sub Sfinx: de unde vine povestea

Radu Cinamar, autor al mai multor cărți despre „secretele” Bucegilor, susține că în vara anului 2003 o echipă specială a unui „Departament Zero” din SRI ar fi făcut o descoperire monumentală în Bucegi. Așa a rezumat Adevărul, în 2023, povestea din cartea lui „Viitor cu cap de mort”.

Ce lipsește din această poveste e tocmai dovada:

  • nu a fost publicat niciun document oficial;
  • nu există nicio fotografie verificabilă;
  • nu există nicio expediție la care să poată merge un cercetător independent.

Singura sursă rămân cărțile autorului.

În același articol din 2023, un geolog citat de Adevărul spune despre aceste formațiuni că „pentru geologie nu au o mare importanță, geologic nu au secrete”. Iar site-ul oficial al Parcului Natural Bucegi le descrie simplu: roci de conglomerat sculptate de vânt.

Al cui e Sfinxul: Prahova sau Dâmbovița?

Sfinxul și Babele au fost mult timp disputate între două județe. Wikipedia în română scrie că disputa în instanță a început încă din 2001. Procesul care a dat verdictul, între orașul Bușteni (Prahova) și comuna Moroeni (Dâmbovița), a durat însă 7 ani: dosarul are numărul 4994/120/2015.

Cum a evoluat cazul:

  1. 28 septembrie 2022. Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondate apelurile părții prahovene, iar decizia a rămas definitivă, scrie Euronews. Zona aparține astfel județului Dâmbovița, comuna Moroeni.
  2. Poziția Prahovei. Prefectura Prahova susține că decizia privește doar granița dintre localități, nu proprietatea. Potrivit Agerpres, prefectura a declarat că monumentele naturale Babele și Sfinxul „sunt și rămân în domeniul public al orașului Bușteni”.
  3. Decembrie 2025. Tribunalul Dâmbovița a respins ca tardivă o cerere a orașului Bușteni privind nulitatea actului de delimitare a teritoriului comunei Moroeni. Agerpres notează că decizia nu era definitivă.

Pe scurt: granița e stabilită definitiv. Proprietatea asupra monumentelor rămâne disputată.

Cum ajungi la Sfinxul din Bucegi

Wikipedia în română descrie cea mai simplă cale de acces: Telecabina Bușteni – Babele. Datele tehnice:

  • Lungimea traseului: 4.350 de metri.
  • Diferența de nivel: 1.235 de metri.
  • Durata: aproximativ 15 minute.
  • Capacitatea: 25 de persoane.

Varianta în engleză precizează că telecabina leagă zona Hotelului Silva din Bușteni de Cabana Babele, iar Sfinxul se află în complexul de stânci al Babelor.

Pentru drumeți există și varianta pe jos din Bușteni. Wikipedia în română pomenește o potecă marcată cu triunghi albastru, pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare, recomandată doar vara. Verifică traseul pe o hartă actualizată înainte de plecare.

Despre Cabana Babele, cea mai cunoscută cabană din zonă:

  • Capacitate: 108 locuri, scrie Digi24.
  • De vânzare: în august 2025 a fost scoasă la vânzare pentru 1,6 milioane de euro. La sfârșitul lui 2022, proprietarul ceruse 1,15 milioane de euro, iar pentru modernizarea clădirii există o autorizație.
  • Starea: Wikipedia în română scrie că în ultimii ani cabana a fost închisă și se află într-o stare avansată de degradare.

Înainte de drum, verifică programul telecabinei și prognoza pentru platou.

Ce e adevărat și ce nu, pe scurt

Afirmație Ce spun sursele
Sfinxul a fost sculptat de o civilizație străveche Nicio dovadă. E descris ca rezultat al eroziunii diferențiate, pe roci de durități diferite.
Chipul se vede din orice direcție Nu. Asemănarea apare doar din anumite unghiuri, marcate în jurul lui.
Bucegii sunt Kogaiononul dacilor Ipoteză. Strabon numește muntele, dar nu spune unde e.
Sub Sfinx e o bază secretă descoperită în 2003 Singura sursă sunt cărțile lui Radu Cinamar. Nu există dovezi independente.
Sfinxul e în județul Prahova Granița a fost stabilită definitiv în 2022 în favoarea Dâmboviței. Proprietatea e disputată.
Numele de „Sfinx” e străvechi Nu. Denumirea apare în anii 1935–1936.

Pentru alte locuri din țară cu povești asemănătoare, vezi locurile misterioase din România. Despre o altă „civilizație uitată” pusă la încercare cu sursele, citește și ce a scris Platon despre Atlantida.

Pe scurt

  • Sfinxul din Bucegi e o stâncă naturală de conglomerat și gresie, de circa 8 × 12 metri, la circa 2.200 de metri altitudine.
  • L-au modelat vântul, apa și ciclurile de îngheț și dezgheț. Straturile mai moi s-au ros mai repede decât cele dure.
  • Chipul se vede doar din anumite unghiuri. E un exemplu clasic de pareidolie.
  • Numele de „Sfinx” e din anii 1935–1936. Cea mai veche fotografie cunoscută e din 1900.
  • Legătura cu Kogaiononul dacilor e o ipoteză, iar „baza secretă” nu are nicio dovadă independentă.
  • Din 2022, granița îl plasează definitiv în județul Dâmbovița. Proprietatea e încă disputată de Bușteni.

Întrebări frecvente

Ce este Sfinxul din Bucegi?

O formațiune naturală de piatră de pe platoul Bucegilor, alcătuită din conglomerate și gresii, modelată de eroziune. Privită din anumite unghiuri, seamănă cu un cap uman, de unde și numele, după Sfinxul egiptean.

La ce altitudine se află Sfinxul din Bucegi?

În jur de 2.200 de metri. Wikipedia în română dă 2.206 m, varianta în engleză dă 2.216 m, iar Adevărul scrie „peste 2.200 de metri”.

Sfinxul din Bucegi a fost sculptat de oameni?

Nu există nicio dovadă că ar fi fost sculptat. Sursele îl descriu ca rezultat al eroziunii diferențiate: straturi de rocă de durități diferite, roase în timp de vânt, apă și îngheț. Chipul se vede doar din anumite unghiuri.

Există o bază secretă sub Sfinxul din Bucegi?

Povestea vine din cărțile lui Radu Cinamar, care susțin că în vara lui 2003 s-ar fi făcut o descoperire în Bucegi. Nu a fost publicată nicio dovadă independentă: niciun document, nicio fotografie, nicio expediție verificabilă.

În ce județ se află Sfinxul din Bucegi?

În septembrie 2022, Curtea de Apel Pitești a decis definitiv, în procesul de delimitare dintre Bușteni și Moroeni, că zona aparține județului Dâmbovița. Prefectura Prahova susține că decizia privește doar granița, iar monumentele rămân în domeniul public al orașului Bușteni.

Cum ajungi la Sfinxul din Bucegi?

Cea mai simplă cale e Telecabina Bușteni – Babele, urmată de un drum scurt pe platou până la Sfinx. Există și trasee marcate din Bușteni. Înainte de drum, verifică funcționarea telecabinei și vremea de pe platou.

Surse

Articole similare