🔴 Planeta Marte putea fi locuită acum 4 miliarde de ani
De la primele imagini trimise de sondele spațiale, Marte a fost văzut ca o lume aridă, pustie și rece.
Dar cercetările recente ale NASA și ale altor agenții spațiale sugerează că, în trecutul îndepărtat, această planetă roșiatică a fost un loc mult mai primitor.
Acum 4 miliarde de ani, Marte ar fi putut avea râuri, lacuri și o atmosferă densă, suficientă pentru a susține forme primitive de viață.
O lume care, poate, semăna mai mult cu Pământul decât ne-am imaginat vreodată.
Când Marte era o planetă albastră
Astăzi, Marte este o întindere de praf roșu, acoperită de cratere și dune.
Dar urmele de albiile uscate ale râurilor și mineralele formate în prezența apei arată că planeta a avut odată ape curgătoare și oceane întregi.
„Dacă am fi privit Marte acum patru miliarde de ani, am fi văzut o lume albastră, cu nori, ploi și lacuri.”
— Michael Meyer, coordonator științific NASA pentru programul de explorare a planetei Marte
Imaginile capturate de sondele Curiosity și Perseverance arată formațiuni geologice care nu se pot forma decât în prezența apei lichide: straturi sedimentare, argile și minerale hidratate.
Atmosfera de altădată
Cândva, Marte avea o atmosferă groasă, bogată în dioxid de carbon, care menținea o temperatură suficient de ridicată pentru a permite existența apei lichide la suprafață.
Dar în timp, vânturile solare au „spulberat” mare parte din acea atmosferă.
Mecanismul pierderii:
Marte, fiind mai mic decât Pământul, a pierdut rapid căldura internă.
Câmpul magnetic s-a slăbit, permițând vântului solar să erodeze atmosfera.
Cu aerul subțiat, temperatura a scăzut drastic, iar apele de suprafață s-au evaporat sau au înghețat.
Astfel, în doar câteva sute de milioane de ani, o lume vie s-a transformat într-un deşert înghețat.
„Pierderea atmosferei marțiene este cea mai mare catastrofă planetară din istoria sistemului solar.”
— Bruce Jakosky, NASA MAVEN Mission
Dovezile existenței apei
Explorările recente au oferit dovezi convingătoare că Marte a fost o planetă umedă:
- canale de râu și delte fosilizate observate din orbită;
- minerale precum hematitul și argilele, formate doar în apă;
- depozite de săruri care indică evaporarea lacurilor antice;
- posibile straturi de gheață subterană detectate de radarul sondei Mars Express.
„Apa nu doar a existat pe Marte, ci a persistat suficient timp pentru a permite apariția vieții.”
— John Grotzinger, fost cercetător principal, misiunea Curiosity
Poate că viața a apărut cu adevărat acolo
Dacă Marte a avut oceane, atmosferă și energie vulcanică, toate ingredientele vieții erau prezente:
apă, minerale, carbon și căldură internă.
Unii oameni de știință cred că viața ar fi putut apărea pe Marte înainte de a apărea pe Pământ și că meteoriții marțieni care au lovit planeta noastră ar fi putut „transporta” microorganisme — ipoteza panspermiei.
De altfel, misiunile recente caută exact acest lucru: urme microscopice de viață în roci vechi.
- Curiosity a descoperit compuși organici în craterul Gale.
- Perseverance colectează mostre din craterul Jezero, un fost lac cu delta de râu.
- Misiunea viitoare Mars Sample Return va aduce aceste roci pe Pământ pentru analiză detaliată.
Marte și asemănarea cu Pământul
În urmă cu miliarde de ani, Marte și Pământul aveau mult în comun:
- atmosferă densă;
- apă lichidă la suprafață;
- activitate vulcanică intensă;
- un climat mai cald și mai umed.
Diferența crucială a fost mărimea. Marte, fiind mai mic, și-a pierdut energia internă și câmpul magnetic mai repede, ceea ce i-a grăbit răcirea și uscarea.
„Dacă Marte ar fi fost doar puțin mai mare, probabil ar fi fost o a doua planetă locuită astăzi.”
— Jim Green, director științific NASA
5 Descoperiri și Curiozități despre Marte
Craterul Gale a fost cândva un lac adânc, cu sedimente bogate în minerale.
Pe Marte se află cel mai înalt vulcan din sistemul solar – Olympus Mons, de 3 ori mai înalt decât Everestul.
Roverul Curiosity a detectat metan – posibil produs biologic sau rezultat geologic.
Misiunea MAVEN a confirmat pierderea atmosferei prin acțiunea vântului solar.
Unele roci de pe Marte conțin izotopi de carbon și sulf asemănători celor de origine biologică.
Ce urmează – viitorul cercetării planetei roșii
În prezent, NASA, ESA și alte agenții lucrează la misiuni care vor aduce mostre reale de pe Marte pe Pământ.
De asemenea, există planuri pentru misiuni cu echipaj uman până în anii 2030.
Scopul nu este doar explorarea, ci și înțelegerea unui lucru fundamental: de ce o planetă odinioară vie a murit — și ce putem învăța pentru a proteja Pământul.
„Marte este o oglindă a viitorului Pământului. Privind în trecutul ei, vedem ce s-ar putea întâmpla cu noi.”
— Elon Musk
Concluzie
Marte nu este doar o planetă roșie — este o poveste cosmică despre viață, pierdere și supraviețuire.
Acum 4 miliarde de ani, ar fi putut fi o lume albastră, caldă și prietenoasă.
Astăzi, ea rămâne tăcută, dar nu moartă: în adâncurile ei înghețate s-ar putea ascunde urmele primei vieți extraterestre din sistemul solar.
„Marte ne amintește că universul a fost, este și va fi mereu plin de surprize.”
— Carl Sagan