🏙️ Mohenjo-Daro – explozia misterioasă de acum 4000 de ani
În inima Pakistanului modern, pe malurile uscate ale fluviului Indus, se află ruinele uneia dintre cele mai enigmatice civilizații antice din lume: Mohenjo-Daro, „Colina Morților”.
Orașul, construit acum peste 4000 de ani, era un adevărat miracol urbanistic – cu străzi drepte, canalizare, băi publice și clădiri din cărămidă arsă.
Și totuși, în jurul anului 1900 î.Hr., această metropolă a dispărut brusc.
Ce s-a întâmplat cu locuitorii săi? A fost o invazie, o catastrofă naturală sau… o explozie misterioasă care amintește de o armă necunoscută?
Orașul dinaintea istoriei
Civilizația Indusului, contemporană cu Egiptul și Mesopotamia, a fost una dintre cele mai avansate societăți ale lumii antice.
Mohenjo-Daro și orașul său „geamăn”, Harappa, au fost centrele acestei civilizații.
Săpăturile arheologice din secolul XX au dezvăluit o planificare urbană uimitoare: străzi perpendiculare, locuințe cu sisteme de drenaj, băi private și o mare clădire centrală – probabil un templu sau o baie comună sacră.
„Niciun oraș antic nu a fost atât de bine organizat. Era o civilizație cu reguli, igienă și administrație.”
— Sir John Marshall, arheolog britanic, 1924
Dar ceea ce a surprins cel mai mult cercetătorii a fost modul în care civilizația a dispărut.
Enigma distrugerii
Când arheologii au început săpăturile, au descoperit ceva ciudat:
în anumite zone, cărbunii, cărămizile și oasele păreau topite sau vitrificate, ca și cum ar fi fost expuse la o căldură extremă.
Unele corpuri erau găsite culcate pe străzi, fără semne de violență sau luptă, ca și cum moartea ar fi venit brusc.
Aceste descoperiri au născut o întrebare tulburătoare:
ar fi putut fi orașul distrus de o explozie uriașă?
„Nivelul de căldură necesar pentru a vitrifica cărămizile depășește ceea ce poate produce o erupție vulcanică locală.”
— D. Davenport, cercetător independent
Unii cercetători au avansat ipoteze îndrăznețe, susținând că ar fi fost vorba despre o explozie nucleară antică – o teorie care a alimentat numeroase controverse și legende.
Teoria „exploziei antice”
Această ipoteză a apărut în anii ’70, când un grup de cercetători italieni, conduși de David Davenport, a analizat situl.
Ei au constatat că unele pietre aveau urme de topire la temperaturi de peste 1500°C, similare cu cele produse de o detonare atomică.
Mai mult, se spunea că nivelurile de radiație din zonă ar fi fost ușor crescute (deși ulterior, măsurătorile au fost contestate).
Teoria a fost susținută și de interpretări moderne ale textelor Mahabharata și Ramayana, epopei indiene care descriu „arme divine” capabile să distrugă orașe întregi”.
„Un singur proiectil încărcat cu toată puterea universului… a făcut ca soarele să strălucească de zece mii de ori mai intens.”
— Mahabharata, Cartea Drona Parva
Deși fascinantă, teoria rămâne speculativă și nu este susținută de dovezi arheologice solide.
Explicațiile științifice posibile
Majoritatea arheologilor consideră că dispariția civilizației Indusului a fost cauzată de factori naturali și sociali, nu de o catastrofă unică.
Posibile cauze:
Schimbarea cursului fluviului Indus – care a dus la colapsul agriculturii.
Cutremure și inundații repetate, frecvente în regiune.
Încălzirea climatică și deșertificarea zonei.
Invazia triburilor ariene, care ar fi dus la abandonarea orașelor.
De asemenea, urmele de topire pot fi explicate prin incendii de mari proporții, cauzate de prăbușirea structurilor sau de activitate vulcanică îndepărtată.
„Mohenjo-Daro a fost victima unei catastrofe lente, nu a unei explozii.”
— Dr. Gregory Possehl, Universitatea din Pennsylvania
Ce s-a întâmplat cu locuitorii
Nu s-au găsit gropi comune sau urme de luptă organizată.
Este posibil ca populația să fi migrat treptat, pe măsură ce condițiile de viață s-au înrăutățit.
Alții cred că orașul a fost abandonat rapid din cauza unei epidemii sau unei crize alimentare.
Cert este că, în doar câteva decenii, o civilizație care părea invincibilă a dispărut fără urmă.
5 Curiozități despre Mohenjo-Daro
Mohenjo-Daro înseamnă „Colina Morților” în limba sindhi.
Orașul avea o baie publică uriașă, considerată una dintre primele structuri de acest fel din lume.
Străzile erau prevăzute cu sisteme de canalizare acoperite, unice pentru acea epocă.
Nu s-a descoperit nicio armă de război sau dovadă de conflict major în oraș.
Populația estimată era de peste 40.000 de oameni, comparabilă cu marile orașe antice.
Moștenirea civilizației Indusului
Civilizația Indusului a fost una dintre primele societăți urbane din lume și a influențat cultura indiană timpurie.
Sistemul lor de scriere nu a fost încă descifrat complet, ceea ce face imposibilă cunoașterea detaliată a istoriei lor.
Totuși, moștenirea lor rămâne una a ingineriei, ordinii și misterului.
„Mohenjo-Daro este un puzzle istoric care ne amintește cât de fragile pot fi chiar și cele mai avansate civilizații.”
— John Keay, istoric britanic
Concluzie
Mohenjo-Daro rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice.
Deși explicațiile științifice resping ideea unei explozii nucleare, descoperirile de acolo ridică întrebări despre cât de avansate erau unele civilizații și cât de puțin știm, de fapt, despre trecutul umanității.
Poate că adevărul se află undeva la mijloc — între știință, legendă și memorie colectivă.
„Nu avem nevoie de extratereștri pentru a explica misterele lumii antice. Oamenii din trecut erau suficient de geniali pentru a le crea singuri.”
— Neil deGrasse Tyson
