Jupiter este a cincea planetă de la Soare, se află între Marte şi Saturn si este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Suprafaţa planetei Jupiter este de 122 de ori mai mare decât cea a Pământului. În schimb, dacă vorbim despre volum, acesta este de 1.300 de ori mai mare decât cel al Pământului. Forţa gravitaţională a planetei Jupiter este de două ori şi jumătate faţă de cea a Pământului deci dacă cineva ar cântări 100 de kilograme şi s-ar afla pe Jupiter, acolo ar cântări 250 de kilograme. Masa planetei Jupiter este de 317 ori mai mare decât cea a planetei Pământ şi de două ori şi jumătate decât cea a tuturor celorlalte planete laolaltă din sistemul solar.
Despre planeta Jupiter se stie ca are un miez de material solid în cantitate de 10 până la 15 mase Pământene.
Stratul superior este sub forma gazoasa si constituie atmosfera planetei.Aceasta este alcatuita in principal de hidrogen, heliu, in cantitati mai mici dioxid de carbon, metan și alte molecule simplePeste acest nucleu solid este un ocean de hidrogen metalic lichid. Această formă lichida a hidrogenului se găsește doar la presiuni ce depășesc 4 milioane bari, cum este cazul în interiorul lui Jupiter.Hidrogenul metalic lichid e format din electroni și protoni ionizați. Hidrogenul lichid este un bun conductor electric si reprezinta sursa campului magnetic al lui Jupiter.
Jupiter și celelalte planete gazoase prezintă vânturi de mari viteze în benzi largi de latitudine. Vânturile suflă în direcții opuse în două benzi adiacente. Diferențele mici de temperatură sau de compoziție chimică sunt responsabile pentru colorarea diferită a benzilor, aspect ce domină imaginea planetei. Cele de culoare deschisă sunt numite zone; iar cele de culoare închisă sunt numite centuri. Benzile au fost cunoscute de ceva timp pe Jupiter, dar vortex-urile complexe din regiunile de graniță între două benzi au fost pentru prima dată observate de Voyager. Datele de la Galileo indică faptul că vânturile au o viteză mai mare decât s-a crezut anterior si anume 650 km/h. Sunt prezente în adâncimea planetei cel puțin până unde a putut ajunge sonda, dar ar putea să fie extinse până la mii de kilometri în interiorul planetei. Atmosfera lui Jupiter este de asemenea foarte turbulentă. Aceasta indică faptul ca vânturile sunt conduse, în mare parte, de căldura internă a planetei și nu de cea provenită de la Soare, cum este cazul Pământului.
Cea mai mare furtuna
Cea mai mare furtuna vazuta vreodata de oameni se afla in atmosfera lui Jupiter si a fost observată prima oară, de către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă. Are o forma ovala de aproximativ 12000 pe 25000 km, destul de mare să cuprindă trei Pământuri
În 1979 și 1980, sonda spațială NASA Voyager a stabilit că Marea Pată Roșie și-a redus dimensiunea la 23335 km, iar observațiile realizate de astronomi amatori, începând din 2012, au evidențiat că ritmul s-a accelerat, diametrul reducându-se cu aproape 1000 km pe an. Observațiile realizate în 2014 cu ajutorul telescopului spațial Hubble au confirmat că Marea Pată Roșie măsoară sub 16500 km, cel mai mic diametru observat vreodată.
Cercetatorii au dezvoltat un software cu ajutorul căruia vor monitoriza mişcarea norilor pe perioade de timp îndelungate.