Intrebari si raspunsuri
ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism de la fiintele unicelulare pana la organismul uman
Structura ADN-ului a fost decodificată la începutul anilor 1950. Americanul James D. Watson și britanicul Francis Crick sunt considerați drept primii care au descifrat structura de dublă spirală a ADN-ului. Conform propriilor afirmații, saltul calitativ al descifrării „secretului vieții” s-ar fi produs în ziua de 23 februarie 1953.
ADN-ul este suportul material al informaţiei ereditare: din ADN sunt alcătuite genele. Molecula de ADN este o polinucleotidă, fiind alcătuită din unităţi de bază numite nucleotide, iar fiecare nucleotidă este alcătuită din trei elemente:
- o bază azotată, care poate fi adenină (A), citozină (C), timină (T) sau guanină (G).
- o moleculă dintr-un glucid (zahar) numit deoxiriboză
- una sau mai multe grupări fosfat
Secvenţa liniară de nucleotide – ordinea în care sunt înşirate acestea – constituie structura primară a ADN-ului. Dar, ca orice moleculă complexă, ADN are mai multe niveluri ale structurii. Structura primară nu descrie complet alcătuirea moleculei, ci trebuie descifrate şi celelalte niveluri ale structurii, pentru a o putea caracteriza complet.
De ce imbatranim?
Imbatranirea e un proces, desi normal, destul de complicat. Cu fiecare multiplicare a celulelor, ADN-ul devine din ce in ce mai slab. Exista insa unele specii unde ADN-ul pare sa nu aiba de suferit pe masura ce celulele se multiplica ori unde acest aspect, desi are loc, e abia observabil. Crabii, unele specii de pesti si multe dintre testoase par sa nu imbatraneasca. In anumite conditii, cel putin la nivel teoretic, ar putea trai vesnic.
Cea mai batrana testoasa a fost Adwaita, un gigant de Aldabra originar din Insulele Seychelles, care a trait 225 de ani si a murit in 2006 in Calcutta Zoo, in India. Interesant e ca, desi nu par sa imbatraneasca, aceste animale, totusi, se pot imbolnavi in urma unor accidente sau rani, uneori fatal. Adwaita a murit din cauza ca i-a cedat ficatul, dupa ce carapacea i-a crapat.
Cel mai batran dintre semenii nostri a carui varsta a fost confirmata de oficialitati es japonezul Jiroemon Kimura care a murit la varsta de 116 ani si 54 de zile. Mai sunt speculate si alte persoane insa varsta lor nu poate fi confirmata de autoritati.
De ce suntem unici?
Fiecare vietate are o structura diferita a ADN-ului, iar prin imperechere naturala, combinatiile care pot rezulta sunt infinete.In laboratoare insa s-au incercat imperecheri pe animale cu acceasi parinti, generatii la rand, pentru a se produce animale cu ADN cat mai apropiat.Nici macar asa insa ADN nu poate fi identic intrucat fiecare vietate are anumite gene recesive care poate aparea oricand la o progenitura de a sa.
In natura asa ceva exista in randul gheparzilor, unde ADN-ul, de la un individ la altul, este aproape identic.S-au identificat doar 7 ramuri de ADN. Se crede ca o catastrofa ce a avut loc in Pleistocen, in urma cu 10.000 de ani, a dus la decimarea populatiei de gheparzi, astfel incat au mai ramas doar 7 exemplare. Deloc o coincidenta e faptul ca in acea perioada omul modern prospera si tot atunci multe alte mamifere terestre au disparut.
Printr-un noroc, ghepardul nu a disparut, insa faptul ca membrii speciei au un ADN foarte asemanator face ca specia sa fie foarte vulnerabila in fata bolilor.
Se poate obtine un hibrid intre om si cimpanzeu?
Desi cimpanzeii si oamenii au evoluat diferit ADN-ul lor e suprinzator de asemanator. Diferenta consta in faptul ca cimpanzeii au 2 cromozomi in plus fata de om.Se speculeaza ca oamenii si cimpanzeii au 99,4% din ADN identic, desi procentul e controversat. Asa ca unii oameni de stiinta cred ca, in anumite circumstante, e posibil ca cele doua specii sa se poata reproduce. De altfel, au existat astfel de incercari in urma cu circa 100 de ani. La fel ca in cazul rezultatului imperecherilor dintre magari si cai, hibridul creat ar fi, cel mai probabil, steril.
Multi ani s-a crezut ca un cimpanzeu celebru, Oliver, ar fi fost rezultatul unei astfel de imperecheri, insa, in ciuda aspectului neobisnuit (pentru un cimpanzeu) si a pozitiei preponderent bipede, testele genetice din anii ’90 au aratat ca, in realitate, fusese 100% cimpanzeu.
Este posibil sa ai 2 seturi de ADN ?
Multe dintre sarcini pornesc cu doi fetusi, gemeni. Insa se poate intampla ca unul sa fie absorbit de celalalt, inainte ca cineva sa stie ca a fost vorba despre o sarcina multipla. Asa se explica de ce unii indivizi ajung sa aiba doua seturi distincte de ADN in acelasi corp, fara ca vreodata sa fie constienti de asta.
Multi nu afla niciodata ca au fost speciali. Cei care afla, insa, sunt pusi in fata acestui adevar cutremurator doar atunci cand se pune problema unui transplant de organe, cand compatibilitatea este vitala.
In 2002, Lydia Fairchild, insarcinata cu al treilea copil, fara un loc de munca si abia despartita de Jamie Townsend, a apelat la stat pentru a primi un ajutor, pentru a-si putea intretine cei doi copii. A fost nevoita, insa, sa faca un test ADN pentru a arata ca ea si copiii erau inruditi. De aici a inceput o adevarata aventura, testele aratand ca nu era mama fetitelor sale, desi tatal acestora era Jamie Townsend.
A fost data in judecata pentru frauda, riscand ca odraslele sa-i fie luate si ingrijite de stat. Mai mult, cand i-a venit sorocul sa nasca, autoritatile au postat un martor in sala. In plus, s-au luat probe de la lauza si bebelus imediat. Din nou a reiesit ca aceasta nu era mama nou-nascutului, pe care, insa, toata lumea vazuse ca-l adusese pe lume.
Neanderthalienii si omul modern s-au imperecheat
O teorie larg raspandita si acceptata este aceea ca Homo sapiens s-a imperecheat cu omul de Neanderthal in urma cu zeci de mii de ani, insa dovezile ce tin de ADN au aparut abia recent. Recent, un schelet a fost descoperit in Italia – avand o varsta de 30 – 40.000 de ani, ale carui caracteristici arata ca mama era neanderthaliana, iar tatal Homo sapiens.
Cercetatorii au analizat ADN-ul mitocondrial, transmis intact de la mama la copil, reiesind ca apartine unuia dintre ultimii neanderthalieni.
Pe baza analizei ADN-ului mitocondrial si a celei morfologice, oamenii de stiinta cred ca fosila provine de la un individ hibrid intre cele doua specii, nascut de o femela de tipul Homo neanderthalensis, in urma imperecherii, cel mai probabil fortata in acest caz, cu homo sapiens.
Conform dovezilor arheologice, omul modern s-a mutat in zona Riparo Mezzena, din nordul Italiei, in urma cu 41.000 de ani. In acel moment, zona era populata de neanderthalieni. In urmatoarea perioada a avut loc o lupta crunta pentru teritoriu. Exista posibilitatea ca hibrizii dintre cele doua specii sa fi aparut in urma violarii femelelor din specia Homo neanderthalensis.