La polul sud al planetei noastre se afla cel mai rece, cel mai uscat si cel mai izolat loc de pe Pamant. Antarctica este un continent muntos, acoperit de gheata si extrem de inospitalier datorita tempereaturilor foarte scazute.Au trecut 200 de ani de la descoperirea acestui continent si inca nu stim multe despre aceste intinderi nesfarsite de gheata. Cu ajutorul tehnologiei din ziua de azi, cercetarile antarcticii devin din ce in ce mai facile, iar descoperirile facute sunt mai ciudate decat ne-am fi asteptat.
Antarctica acopera o suprafata de 14 milioane de kilometri patrati si este ca marime al cincelea continent de pe glob.Desi este in proportie de 98% acoperita de gheata, Antarctica este una dintre cele mai uscate regiuni de pe planeta cu doar 200 mm precipitatii pe an in zona de coasta si mult mai putin in interiorul continentului. Antarctica este renumita pentru vanturile foarte puternice si temperaturile negative, cea mai joasa temperatura atinsa fiind de −89 °C, motiv pentru care nu exista orase sau asezari permanente pe acest continent. Singurele asezari temporare sunt bazele de cercetare la care iau parte cercetatori din multe tari.
In trecut Antarctica era cunoscuta ca Terra Australis Incognita, adica ”Taramul sudic necunoscut”.Existenta ei a fost considerata mult timp un mit, si multe expeditii au esuat in incercarea de a o gasi.Speculatii si legende despre Antarctica au circulat din cele mai vechi timpuri fiind observati iceberg-uri sau insule izolate din juralul continentului, insa continentul propriuzis a fost descoperit abia in anul 1820 cand o expeditie ruseasca condusa de Fabian Gottlieb von Bellingshausen si Mikhail Lazarev a observat o falie continentala in intinderea nesfasita de gheata. Chiar si dupa aceasta descoperire, continentul nu a fost cercetat deoarece nimeni nu era dispus sa se aventureze atat de mult intr-o zona atat de ostila. Abia in 1911 exporatorul norvegian Roald Amundsen impreuna cu alti patru camarazi au reusit sa ajunga la polul sud, in mijlocul continentului Antarctic.
In secolul ce a urmat Antarctica a ramas un continent de gheata neinteles si necartografiat. Odata cu lansarea satelitilor pe orbita Pamantului am putut cartografia acest continent in intregime, si ne-am putut face o idee asupra imensitatii sale.
Desertul Mcmurdo
Unele dintre cele incitante descoperiri in Antarctica tin chiar de structura sa.Antarctica este formata din doua calote glaciare mari ce acopera 98% din suprafata sa si ajung pana la 4.6 km adancime. Este atat de multa gheata aici incat se estimeaza ca 90% din apa dulce a planetei este retinuta aici sub forma de gheata.Principalele studii au fost axate pe compozitia si grosimea stratului de gheata.In anul 1958 o expeditie sovietica a descoperit ca stratul de gheata se subtia pe masura ce avansau mai mult in interiorul continentului.Au descoperit un lant muntos cu o altitudine de 3000 de metri si cu o intindere de 1200 de km.Acestia aveau sa fie numiti mai tarziu Muntii Gamburtsev
Bizara este si existenta acestor muntii in aceste conditii, intrucat s-a estimat formarea lor acum 900.000.000 de ani si in mod normal trebuiau sa fie erodati de mult tinand cont de vanturile si miscarile ghetarilor.
Un alt loc ciudat al Antarcticii este desertul McMurdo, un desert in care nu este pic de gheata, doar stanci goale si pietris.Acesta anomalie ciudata intr-un loc acoperit 98% cu gheata, este cauzata de aspectul geografic al zonei.Muntii ce inconjoara valea nu dau voie stratului de gheata sa avanseze in interior, iar vanturile ce sufla dinspre ocean cu 360 km/h se lovesc de munti, incalzindu-se in timp ce coboara spre vale, astfel evaporand toata umezeala ce o intalnesc in cale, lasand valea lipsita de umiditate.Aspectul este cel al unui desert de pietre si stanci in mijlocul unei vaste intinderi de gheata. Desertul McMurdo acopera 0.3% din suprafata Antarcticii, si a fost declarat in 2004 zona protejata.
Lacul Vostok
O alta ciudatenie a Antarcticii este ca sub patura de gheata de 4000 m din zona muntilor Gamburtsev se afla un lac cu apa in stare lichida.Lacul poarta numele Vostok si are o suprafata de 12500km2 cu o lungime de 250 km, latime de 50 km si o adncime medie de 432 de metri.Lacul Vostok este de departe cel mai mare lac subglaciar din cele 200 asemenea lacuri ale Antarcticii. Fenomenul se explica prin faptul ca temperatura radiata de nucleul Pamantului este retinuta sub stratul gros de gheata, topind partea inferioara a acesteia. Temperatura medie a lacului este de -3 grade Celsius. Existenta lacului a fost confirmata in 1996 de un radar aerian in timpul unei expeditii ruso-engleze.Abia in 2012 s-a reusit penetrarea stratului gros de gheata ce acopera lacul.Aceasta a fost cea mai gaura forata in calota glaciara si anume 3768m.S-au luat probe de apa din lac si in viitor se are in vedere trimiterea unui submersibil pentru explorarea in totalitate a lacului.
Viata in Antarctica
Mai ciudat decat prezenta unui lac de 12500km2 sub o patura de 3768m de gheata este prezenta vietii in astfel de conditii.Dupa analizarea probelor de apa, s-au gasit resturi de materie organica in acestea.Din aceste probe s-au distins 3500 de secvente diferite de ADN ce apartin unor organisme simple ca bacterii si eucariote dar si unele mai complexe ce se potrivesc molustelor, artropodelor sau puricilor de apa. Unele din bacteriile descoperite sunt similare cu cele ce traiesc in stomacul sau intestinele pestilor, deci nu ar fi exclus sa fie si specimene de pesti in adancurile acestui lac subglaciar.Tinand cont ca Lacul Vostok este izolat sub patura de gheata de cel putin 15 milioane de ani este posibil ca viata sa se fi dezvoltat diferit, si s-ar putea sa gasim aici forme de viata total noi.
Unele organisme au secvente de ADN similare cu cele intalnite la vietatile din jurul izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanelor, deci este posibil sa existe o astfel de activitate in adancurile lacului Vostok.Viata in lacul subglaciar Vostok este o dovada in plus ca viata poate exita si pe Europa, satelitul Planetei Jupiter sau pe Enceladus, satelitul Planetei Saturn, doua lumi cu oceane acoperite cu calote de gheata.
Un loc ciudat unde viata a reusit sa se adapteze si sa evolueze diferit de celelalte organisme de pe Pamant este si desertul McMurdo, acolo unde bacterii ce se bazeaza pe fotosinteza traiesc in interiorul rocilor.Probe de apa luate din Desertul Mcmurdo dovedesc prezenta unor bacterii anaerobe care au un metabolism bazat pe fier si sulf, ele colorand apa in rosu datorita dioxidului de fier pe care aceste bacterii il elimina.
Insasi gheata in Antarctica contine forme de viata in mici vene prin care circula apa lichida.Cele mai multe dintre ele sunt in stare latenta insa un caz unic este cel al unei bacterii de 420000 de ani, extrase din calota glaciara de la o adancime de 2 kilometri care initial parea inactiva, dar odata ce gheata s-a topit, aceasta a inceput sa se dezvolte.
Interesant este si felul in care viata s-a adaptat in apele inghetate ce inconjoara continetul. Tinand cont ca aici temperatura medie este de -3 grade circulatia sangelui si oxigenarea tesuturilor devine o problema.Caracatita antarctica de exemplu si-a crescut cantitatea de hemocianina din sange cu 40% pentru o mai buna oxigenare a tesuturilor.
O alta zona oceanica unde viata ar putea exista si despre care se cunosc putine lucruri este cea de sub zonele unde calota glaciara este foarte groasa si nimeni nu s-a aventurat sub aceasta.Vorbim de zone delimitate de calota glaciara Ross cu o suprafata de 510680km2 sau alte calote glaciare mai mici.Deci suprafata neexplorata este enorma.
Calota glaciara
Poate ca cel mai mare miste al Antarcticii este cel al schimbarii compozitiei ghetii de-a lungul timpului. Pana in 1980 putini oameni de stiinta credeau ca Antarctica poate juca un rol in schimbarea climatica a planetei, insa de atunci si pana azi a devenit evident ca nivelul apelor oceanelor creste datorita topirii calotei glaciare.Abia de curand s-a descoperit ca aceste calote aluneca in ocean pe un strat moale sedimentar.Odata ajunsa in ocean topirea calotei este accelerata.
S-a observat ca in principal calota glaciara vestica are un ritm accelerat de topire.Schimbari care dupa calculele cercetatorilor trebuiau sa se intampla in sute de ani s-au intamplate in 30 de ani.Efectul pe care aceasta topire il va avea asupra planetei este greu de prezis.Cert este ca in urma acestei topiri nivelul oceanelor va creste cu 5 metri, astefel multe plaje, orase de coasta sau mici insule vor disparea.
Este clar ca taramul cel mai sudic al planetei noastre este mult mai mult decat sloi de gheata lipsit de viata.Tot mai multi cercetatori realizeaza importanta acestui continent in climatul planetei, cat si importanta descoperii vietii acolo unde nu se credea posibila.Antarctica inca ramane o enigma atat geologica cat si biologica.Mai sunt multe de studiat si inteles, si mule de descoperit in acest taram pe cat de inospitalier, pe atat de frumos si interesant.